Ilie Bolojan acuză PSD în plen de o moțiune mincinoasă cinică și artificială

Premierul Ilie Bolojan a văzut în moțiunea de cenzură depusă împotriva autorităților curente o ruptură logică, în special în ceea ce privește reacția și poziționarea social-democraților, afirmând că dacă moțiunea este reală, atunci unde au fost aceștia până acum în Guvern și, dacă nu este adevărată, ar fi rușinos să semneze o astfel de inițiativă. El a subliniat faptul că mandatul său a fost preluat într-un moment extrem de dificil pentru România, la finalul anului 2024, când țara se confrunta cu cel mai mare deficit bugetar din ultimii ani. Descriind situația ca fiind una în care nu a fost creat deficitul, ci pur și simplu descoperit și greu de ascuns, Bolojan a indicat că această criză a rezultat din decizii ale guvernelor anterioare, care au ignorat necesarele reforme structurale. În aceste condiții, a adăugat el, „acum 10 luni am venit să fac ceea ce este necesar, nu ceea ce este popular”, afirmând că obiectivele guvernului său urmăresc eficiența financiară și stabilitatea macroeconomică.

Premierul a prezentat apoi o serie de măsuri pe care le consideră realizări ale Cabinetului său, între care reducerea deficitului bugetar la 7,9% din produsul intern brut, restabilirea încrederii actorilor de pe piețele financiare, numiri la conducerea twoi instituții-cheie nepolitizate — Vama și Agenția Națională de Administrare Fiscală —, renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență, reforma pensiilor magistraților și o scădere cu 10% a personalului din sectorul public. În opinia sa, aceste măsuri de tăiere a cheltuielilor au produs nemulțumiri la nivel local, iar unii lideri locali s-au obișnuit să gestioneze bugetul statului ca pe o „pușculă”, iar această mentalitate a fost pedepsită prin măsuri stricte ale guvernului central.

Ca exemple, Bolojan a amintit intervențiile de natură financiară la Electrocentrale Craiova și sprijinul acordat pentru Aeroportul din Dolj, explicând că statul a fost nevoit să intervină din cauza pierderilor de fonduri europene sau a proiectelor neterminante, situații în care autoritățile locale nu au reușit să finalizeze investițiile. El a adăugat că există acea impresie potrivit căreia „cei care își fac treaba” sunt penalizați în timp ce cei care au cultivat utilizarea bugetului de stat ca pe o pușculă continuă să rămână într-o poziție confortabilă. În aceste condiții, premierul a atras atenția că programul de măsuri propus de Guvern a fost văzut ca fiind combatut de o parte a opoziției prin afirmații despre lipsa de realism a planului său de reforme.

Bolojan a descris apoi moțiunea depusă împotriva Guvernului ca fiind, după părerea sa, „mincinoasă, cinică și artificială”, argumentând că aceste critici se bazează pe date care nu reflectă realitatea și ignoră contextul dificil în care România a performat în ultimul an. El a subliniat că evaluarea situației exigente a fost adesea distorsionată de obiective politice și de o perspectivă care nu ține cont de provocările cu care s-a confruntat țara.

În aceeași noastră conferință, Ilie Bolojan a lansat un avertisment direct către Claudiu Manda și Olguța Vasilescu, împotriva ideii că în anumite județe există o mentalitate de tip autocrat, despre care spune că încearcă să se extindă la nivel national. „Unii cred că, dacă în județele lor există jupâni, același lucru trebuie să se întâmple peste tot în țară. Așa era în guvernările anterioare, dar nu mai funcționează în prezent”, a declarat el, făcând referire la un comentariu despre influența unor lideri locali asupra deciziilor naționale. El a insistat pentru o discuție deschisă despre aceste aspecte, argumentând că diferențele între organigramă locală și planul național trebuie să rămână clar separate, pentru a evita influențele nepotrivite.

Ca element ilustrativ, Bolojan a discutat un caz din 2024 referitor la Electrocentrale Craiova, care ar fi primit un împrumut de 75 de milioane de euro de la EximBank. Potrivit afirmațiilor sale, nu a existat o investiție realizată, iar acest lucru s-a datorat, în parte, ratarea finanțării din fonduri europene, iar numirile conducerii Electrocentrale nu ar fi fost decisive în decizia de investiție. El a adus în discuție presupusa legătură cu o campanie electorală a unei persoane aflate în acea fotografie, sugerând, fără a acuza direct în mod demonstrabil, faptul că unele acțiuni care ar trebui să stimuleze dezvoltarea pot fi subminate de această dinamică politică. În acest context, premierul a subliniat că responsabilitatea pentru asigurarea finanțării proiectelor strategice rămâne la nivelul autorităților centrale, nu la nivel local, iar intervențiile statului în proiectele afectate de fonduri sau de lipsa finalizării deciziilor sunt parte din efortul de a menține stabilitatea economică a țării.

Acest discurs al lui Bolojan a relevat o viziune clară despre diferența dintre riscurile inerente ale guvernării și necesitatea unor reforme structurale menite să aducă finanțe publice sănătoase, să restabilească încrederea investitorilor și să gestioneze cu pragmatism fondurile publice, în contextul unei perioade economice dificile. Rămâne de văzut cum va reacționa opoziția la aceste afirmații, cum vor evolua negocierile pe tema moțiunii și ce impact vor avea deciziile guvernamentale asupra stabilității fiscale și a programelor finanțate din fonduri europene în lunile următoare.