Prognozele Ministerului Finanțelor pentru perioada următoare indică un drum stabil pentru România
Datele pentru primul trimestru al anului 2026, furnizate de Ministerul Finanțelor, indică o accelerare a procesului de consolidare fiscală. Deficitul bugetar s-a apropiat de nivelul de 21 de miliarde de lei, în scădere semnificativă față de 43,6 miliarde lei în aceleași trei luni ale anului anterior, ceea ce reprezintă o reducere de aproximativ 1,25% din produsul intern brut. În ceea ce privește ponderea în economie, deficitul a coborât la 1,03% din PIB, comparativ cu 2,28% în martie 2025. Veniturile totale ale bugetului au înregistrat o creștere de 12,3%, situându-se la 158,76 miliarde lei, susținute în principal de încasările din TVA, de impozitul pe venit și de taxele pe proprietate. Pe de altă parte, cheltuielile totale au cunoscut o scădere nominală de 2,8%, reflectând o disciplină mai severă în gestionarea resurselor publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România se află într-o „traiectorie de stabilizare”, accentuând totodată că menținerea acestor progrese depinde de un cadru economic și politic previzibil. El a arătat că rezultatele din ultimele luni indică faptul că măsurile de corecție încep să genereze efecte tangibile: se poate observa o scădere a deficitului, o revenire a investițiilor și o stabilizare a dezechilibrelor externe. Totuși, aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interne, iar autoritatea poate asigura consolidarea lor doar prin menținerea unui cadru stabil și predictibil, esențial pentru a evita riscurile generate de o perioadă de incertitudine.
Din perspectiva balanței externe, evoluțiile indică un proces de reechilibrare, deși deficitul contului curent a continuat să crească în anul 2025, într-un ritm mult mai moderat decât în precedentele exerciții: 3,4% față de 34,4% în 2024. Deficitul comercial a înregistrat, de asemenea, o diminuare, de aproximativ 1,4%, semnaland o încetare a accelerării deficitului la nivelul comerțului cu bunuri. Datele indică începutul unei mutații structurale, alimentată de o temperare a consumului și de consolidarea fiscală.
În ceea ce privește investițiile străine directe, situația se menține într-un peisaj mai favorabil: în 2025, fluxurile de investiții străine directe au crescut cu peste 45%, ajungând la circa 8,1 miliarde euro, marcând revenirea după doi ani de scăderi și păstrându-se această dinamică pozitivă în primele luni ale anului 2026. În sectorul investițiilor publice, structura finanțării a înregistrat o schimbare notabilă: finanțările provenite din fonduri europene și din Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au crescut cu aproximativ 12,7%, în timp ce investițiile din surse naționale au scăzut semnificativ, ceea ce se explică prin plățile excepționale efectuate în 2025 și prin întârzierile bugetare resimțite la începutul anului curent.
Autoritățile subliniază că modelul de creștere urmărește să se reorienteze de la un consum susținut de deficit către investiții, producție și utilizarea intensă a fondurilor europene, considerând această mutare esențială pentru o creștere sustenabilă pe termen lung. În același timp, se precizează că progresele obținute rămân vulnerabile la contextul intern și extern, motiv pentru care reformele continue, adaptabilitatea politicilor și menținerea unui cadru economic stabil reprezintă condiții fundamentale pentru consolidarea traiectoriei de echilibrare și pentru a evita recăderi în vulnerabilități macroeconomice. În ansamblu, administrația financiară pare încrezătoare că România poate menține această dinamică de redresare, cu conditionări clare referitoare la disciplină fiscală, investiții strategice și utilizarea eficientă a fondurilor europene.
