Sindicatele din Poliție cer demisia ministrului Muncii pentru necunoașterea legislației
Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contravențional condamnă ferm mesajele ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, pe care spune că le interpretează ca un atac brutal la demnitatea rezerviștilor militari, ca o dezinformare intenționată a opiniei publice și ca o lovitură dată stabilității sistemului de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, un pilon esențial al statului de drept aflându-se sub presiune semnificativă în actualul context geopolitic și militar extrem de volatil. Sindicatele atrag atenția că nu se poate face ordine în sectorul public prin abuzuri legislative, prin încălcări repetate ale legilor fundamentale și prin răspândire de informații neconfirmate de source oficiale.
În contextul săptămânii trecute, după ce proiectul de lege privind interdicția cumulului pensie-salariu a fost aprobat, măsură ce vizează limitarea pensiei militare la 85% pentru beneficiarii de pensii militare sau speciale, Pîslaru a vorbit despre un „fenomen” al pensionării anticipate, menționând explicit că este vorba despre o practică în care oamenii ies la pensie înainte de termen, în termeni pe care sindicaliștii îi califică drept forțat sau preferințe de ordin terminologic. În replică, organizațiile sindicale denunță afirmațiile ca fiind inflamatorii și o instigare la diviziune, susținând că majoritatea oficialilor guvernamentali și chiar premierul au adoptat o linie comunicativă similară în spațiul public.
La rândul lor, sindicaliștii explică că fenomenul invocat de ministru nu este decât o percepție imaginară, iar datele despre trecerea în rezervă cu drept la pensie în Ministerul Afacerilor Interne și, în general, în sistemul SAOPSN arată o vârstă medie de peste 52 de ani, după cel puțin 25 de ani de activitate în domeniu, situație similară cu alte state din cadrul NATO și UE. Întemeiază această concluzie pe realitatea legiferării în sectorul securității, iar pensionările anticipate, susțin ei, au la rădăcină cauze medicale, așa cum se întâmplă și în restul sistemului public din țară sau în administrațiile din alte țări.
Sindicatelor li se pare că Pîslaru nu este familiarizat cu cadrul legislativ sau amestecă util, manipulat intenționat, anumite noțiuni, iar afirmațiile sale pot slăbi încrederea publică în mecanismele de asigurare a pensiilor pentru personalul din domeniul securității naționale. În cadrul comunicatelor lor, aceștia insistă că pensionarii militari nu fac parte dintre beneficiarii celor șase sisteme de pensii organizate prin legi speciale finanțate de Casa Națională de Pensii Publice. Ei arată că acești cetățeni intră în rezervă și primesc pensii în baza Legii nr. 223/2025 privind pensiile militare de stat, iar gestionarea lor revine caselor sectoriale de pensii sub autoritatea Ministerelor Afacerilor Militare, de Interne și al Serviciului Român de Informații.
Federația subliniază că proiectul legislativ în discuție reprezintă, în opinia lor, un „cap de pod” către reintroducerea unor mecanisme neconstituționale menite să blocheze dreptul la muncă pentru angajați sau colaboratori ai instituțiilor publice. Aceasta, spun sindicaliștii, ar contracara din nou libertatea de a munci, drept obținut în mod repetat prin decizii ale Curții Constituționale care au demontat astfel de practici în trecut, de două ori. De asemenea, organizațiile sindicale reafirmă că proiectul încalcă în mod direct dreptul la muncă al lucrătorilor din sectorul public și le poate afecta libertatea de a alege dacă vor să continue activitatea în cadrul administrației sau în colaborări cu aceste instituții, restricționând în mod nejustificat posibilitatea de a-și exercita profesia în condiții de securitate și stabilitate.
În concluzie, sindicatelor li se pare că inițiativa legislativă oferă un instrument suplimentar pentru limitarea drepturilor fundamentale ale personalului implicat în actul de apărare a țării, fiind un subiect de dispută deschis în spațiul public și politic. Reprezentanții angajaților din domeniul securității avertizează că orice demers legislativ trebuie tratat cu o responsabilitate sporită, pentru a asigura echilibrul între necesitățile bugetare ale statului și protecția drepturilor la muncă și la un trai decent pentru cei care își dedică întreaga carrière judicioasă și profesională slujirii publice. În acest context, solicitările pentru clarificări, consultări și retenție a unui dialog deschis cu toate părțile implicate devin esențiale pentru a evita lovituri suplimentare asupra încrederii în instituții și pentru a menține coeziunea sistemului de apărare și siguranță națională.
