România intră într-o etapă de stabilizare economică anunțată de Ministerul Finanțelor

Datele aferente primului trimestru din 2026, comunicate luni de Ministerul Finanțelor, indică o diminuare semnificativă a deficitului bugetar, care a ajuns la 21 de miliarde de lei, față de 43,6 miliarde lei în aceeași perioadă a anului precedent. Dimensiunea deficitului în raport cu PIB a coborât la 1,03%, față de 2,28% în martie 2025, semn al unei îmbunătățiri notabile a muncii bugetare în ultimele trimestre. Veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 12,3%, atingând 158,76 miliarde lei, o evoluție susținută în principal de încasările din TVA, impozitul pe venit și taxele pe proprietate. În paralel, cheltuielile totale au înregistrat o scădere nominală de 2,8%, evidențiind un control mai ferm al utilizării resurselor publice și o execuție bugetară disciplinată.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că România este pe o „traiectorie de stabilizare”, adăugând însă că menținerea acestui ritm de progrese depinde de stabilitatea cadrului economic și a celui politic. „Rezultatele înregistrate în ultimele luni confirmă că măsurile de corecție încep să producă efecte clare, iar România se află pe o traiectorie de stabilizare. Se observă progrese semnificative în reducerea deficitului, redresarea investițiilor și consolidarea echilibrelor externe, însă aceste câștiguri rămân sensibile la evoluțiile interioare. Pentru a menține aceste evoluții și a diminua riscurile generate de perioadele de incertitudine, este esențial să menținem un cadru stabil și previzibil”, a declarat ministrul.

Pe plan extern, există semne de accelerare a proceselor de reechilibrare, în pofida unei dinamici încă dificilă a contului curent. În 2025, deficitul de cont curent a continuat să crească, dar într-un ritm mult mai moderat, ajungând la 3,4% din PIB față de 34,4% în 2024, iar deficitul comercial s-a diminuat ușor cu 1,4%. Aceste evoluții sugerează o temperare a cererii interne și o consolidare a poziției fiscale, în contextul unei corregători economice lente, dar pozitive.

În ceea ce privește fluxurile de investiții străine directe, evoluția rămâne în creștere: investițiile directe străine au crescut cu peste 45% în 2025, până la aproximativ 8,1 miliarde euro, după doi ani consecutivi de scădere, iar tendința pozitivă a persistat în primele luni ale anului 2026. În paralel, dinamica investițiilor publice a înregistrat o schimbare structurală notabilă. Finanțările provenite din fonduri europene și din programul național de redresare și reziliență (PNRR) au crescut cu aproximativ 12,7%, în timp ce proiectele finanțate din surse naționale au înregistrat o scădere semnificativă, rezultată din plăți excepționale efectuate în 2025 și din întârzierile bugetare în începutul anului curent.

Specialiștii indică, în concluzie, o reorientare a modelului economic către investiții, producție și valorificarea fondurilor europene, mai ales în contextul producției sustenabile și al creșterii pe baza resurselor din UE, în defavoarea unei creșteri bazate preponderent pe consumul finanțat cu deficit. Autoritățile avertizează însă că toate aceste progrese rămân susceptibile la factorii interni și externi, subliniind necesitatea reformelor continue și a menținerii unui climat economic stabil pentru consolidarea procesului de echilibrare și pentru a accelera creșterea economică pe termen mediu și lung.