Exporturi militare către Ucraina valoarea ascunsă descoperită de Jurnalul de la autoritățile din București
În 2025, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), a eliberat 312 licențe de export definitiv pentru produse militare, cu o valoare cumulată de 871 de milioane de euro. Comparativ cu anul anterior, numărul licențelor a înregistrat o scădere de 1 la sută, în timp ce valoarea acestora a înregistrat o diminuare de 4 la sută față de 2024. Deși valoarea licențelor acordate s-a apropiat de pragul de 900 de milioane de euro, valoarea totală a exporturilor definitive în 2025 s-a situat la 314 milioane de euro, ușor peste nivelul din 2024, când se înregistrau aproximativ 274 de milioane de euro.
Datorită caracterului industriei de apărare românești, cu un grad relativ redus de tehnologizare, cea mai mare pondere valorică din exporturi a fost atribuită muniției, care a reprezentat 26 la sută din valoare, urmată de software cu 12 la sută și de muniția pentru artilerie cu 10 la sută. În 2025, Ucraina nu figurează în lista destinațiilor ANCEX pentru armele românești, în același context ca și în anii anteriori, însă, potrivit datelor Organizației Națiunilor Unite, valoarea exporturilor către Ucraina a fost de 403 milioane de dolari, aproximativ 344 de milioane de euro la cursul actual, ceea ce indică o diferență notabilă între fluxurile UNEU/ONU și datele oficiale românești.
Pentru armata română, urmează un amplu program de achiziții finanțat prin Programul European SAFE (Security Action for Europe), în cadrul căruia România a primit un împrumut de 16,68 miliarde de euro, o facilitate menită să susțină modernizarea echipamentelor, capabilităților tehnologice și necesarelor operaționale ale forțelor armate, într-un context în care competiția în domeniul securității se intensifică la nivel european.
Dacă anterior România era dominată de relația comercială cu Statele Unite ca principal importator de armament, în 2025 principalul destinatar al exporturilor românești a fost Republica Cehă, cu livrări în valoare de 36,16 milioane de euro. Pe locul II s-a situat Bulgaria, pentru care au fost înregistrate comenzi de 29,74 milioane de euro, urmate de Danemarca, 28,98 milioane de euro, și Regatul Țărilor de Jos, 28,79 milioane de euro. Statele Unite ocupă abia a cincea poziție, cu livrări de 20 de milioane de euro. În topul zece țări de destinație s-au regăsit, în ordine, Israel cu 17,75 milioane de euro, Italia cu 16,33 milioane de euro, Belgia cu 14,28 milioane de euro, Germania cu 10,26 milioane de euro și Regatul Unit al Marii Britanii cu 8,40 milioane de euro.
Ce am exportat, în vedere cu profilul industriei naționale, relevă provocările exemplelor românești în contextul unei piețe tehnologizate. România nu poate revendica o industrie de armament extrem de performantă, ceea ce rezultă din investițiile relativ reduse din trecut și din dinamica actuală a investițiilor în cercetare și dezvoltare. Într-o economie unde inteligența artificială și soluțiile algoritmice câștigă teren, datele ANCEX indică faptul că exporturile românești apar ca produse cu un nivel tehnologic inferior, cu impact asupra valorii comerciale. Astfel, cele mai mari exporturi, în valoare de 81,90 milioane de euro, au constat în muniție și dispozitive de reglare a focosului, precum și în componente special proiectate pentru aceste echipamente. Exporturile de software au totaliz
