Muzica clasică în pericol de dispariție Ce spun specialiștii
Comentariile sale au provocat un val de reacții în spațiul online, readucând în discuție vechea întrebare despre ceea ce se întâmplă cu formele de artă precum muzica clasică, potrivit relatării de la ABC. În timp ce numeroase comentarii păreau să sublinieze ideea unui „sfârșit” pentru arta orchestrală, o altă parte a publicului manifesta susținere pentru valorile clasice, regăsindu-se în conversații despre relevanța ei astăzi.
ABC News a analizat în detaliu opiniile exprimate de actorul Timothée Chalamet și a adus în prim-plan datele financiare ale a două dintre cele mai cunoscute companii artistice din Australia, Opera Australia și The Australian Ballet, care au raportat pierderi operaționale semnificative. Rapoartele din sectorul spectacolelor live, furnizate de Live Performance Australia, indică totodată scăderi ale publicului. În același an, însă, publicul pentru muzica contemporană desfășurată în live a înregistrat un nivel record, sugerând o dinamică complexă în industriei.
Dr. Megan Burslem, muzicolog și prezentatoare a emisiunii ABC Classic Breakfast, avertizează că focalizarea excesivă pe profit poate crea o narațiune dăunătoare pentru înțelegerea valorii artei. „Un lucru nu trebuie să fie profitabil din punct de vedere financiar pentru a avea sens și valoare”, subliniază ea, invitând publicul să nu limiteze această formă de artă la criterii economice.
Există totuși convingerea că muzica clasică poate atrage și tinerii. Un studiu realizat în 2022 de Royal Philharmonic Orchestra arată că aproape două treimi dintre persoanele sub 35 de ani ascultă regulat muzică orchestrală, iar în relatări din presa de profil se afirmă că în unele orchestre mariaudiţia este dominată de generația Z, mileniali sau generația X. Marie-Hélène Bernard, președinta și CEO-ul Orchestrei Simfonice din St. Louis, explică că instituția își propune să se întâlnească cu publicul acolo unde se află acesta, încurajând prezența tinerilor în sălile de concert. Aceste observații susțin ideea că publicul tânăr poate fi o componentă semnificativă a peisajului clasic contemporan, dacă punem în valoare modalități moderne de conectare.
Este dificil să ignorăm efectul rețelelor sociale asupra modului în care muzica clasică este descoperită și împărtășită. Un exemplu notabil este pianistul și compozitorul australian Bailey Pickles, care, la doar 22 de ani, are un număr impresionant de urmăritori pe platformele sociale. „Nu aș fi ajuns aici fără ele. Am avut un noroc imens”, spune el, adăugând că „rețelele sociale sunt cel mai puternic instrument pe care și l-ar putea dori cineva”. Această realitate evidențiază modul în care noile canale de distribuție pot facilita accesul imediat la repertoriul clasic, crescând totodată vizibilitatea artiștilor emergenți.
Muzica clasică nu mai este o prezență izolată în sălile de concert; din contra, ea face parte integrantă din viața cotidiană. Fragmenturi din lucrările clasice apar în filme, seriale și jocuri video, iar și artiști din muzica pop au încorporat teme clasice în creațiile lor. Cântăreți de top, precum Beyoncé sau Celine Dion, au folosit motive din repertoriul clasic pentru a conferi profunzime producțiilor lor. Compozitorii contemporani continuă să spună povești despre epoca în care trăim, iar scena artistică se conturează din ce în ce mai diversă și mai incluzivă. În acest context, Burslem își exprimă bucuria de a nu mai deschide subiectul dacă muzica clasică este „moartă” sau nu, subliniind că multe povești despre oameni pe care i-a schimbat viața această muzică sunt reale și relevante.
Astfel, indiferent dacă sună în cinematografe, în jocuri video sau în sălile de concert, muzica clasică rămâne prezentă în cultura contemporană. Modul în care este ascultată s-a schimbat semnificativ, însă esența și capacitatea ei de a evoca emoții, amprenta istorică și capacitatea de a conecta generații diferite rămân neschimbate.
