Oana Țoiu prezintă dovezi clare că incidentele cu drone aparțin Rusiei

Duminică seara, într-o emisiune la TVR 1, ministrul de Externe Oana Țoiu a anunțat că a convocat ambasadorul Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe pentru a clarifica ferm faptul că intrarea în spațiul aerian al României fără permisiune nu poate fi tolerată în niciun fel. Declarația a avut ca obiect nu doar incidentul în discuție, ci și mesajul clar transmis public cu privire la standardele românești de securitate națională.

Țoiu a subliniat, în același mesaj, că este pentru prima dată de la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei când se discută despre drone încărcate cu explozibil, adăugând că asemenea practici reprezintă o linie roșie și nu pot rămâne fără răspuns. Contextul provocat de utilizarea acestor unelte viitoare a fost prezentat drept o provocare aeriană cu potențial de impact în zonele teritorialii.

Totodată, reprezentanți din Ministerul Apărării Naționale au indicat, împreună cu celelalte instituții care au intervenit la fața locului, existența dovezilor foarte clare care să permită atribuirea sursei dronelor respective. În mod clar, indicii tehnici, inclusiv tipul motorului folosit la respectivele drone, au fost citați ca elemente ce demonstrează proveniența din Republica Rusă.

În cadrul discursului său, Țoiu a amintit că, prin intervenția secretarei de stat Ana Tinca, România a vorbit la Organizația Națiunilor Unite în CSNU, solicitând Bahrainului, care în acea perioadă prezida Consiliul, să se exercite pe tema dreptului la intervenție, având în vedere că subiectul zilei era securitatea maritimă. Întreaga solicitare a fost primită cu solidaritate de către celelalte state participante la discuție, potrivit afirmațiilor oficiale.

Ministrul a anunțat, totodată, că România va formula o intervenție dedicată în cadrul NATO pentru securitatea maritimă a Mării Negre, indicând o deschidere a Bucureștiului către consolidarea prezenței și a cooperării regionale în domeniu. Contextul necesității acestei inițiative a fost prezentat ca fiind parte a unui plan pe care România l-ar fi pregătit încă dinaintea ultimului episod cu drone, având în vedere riscurile percepute pe harta amenințărilor la Marea Neagră. În această viziune, obiectivul este să poziționeze proactiv riscurile identificate în zonă, precum și interesul strategic comun al Uniunii Europene și al regiunii, cu contribuții și dinspre Turcia.

În dialogul cu statele din alianță, discuțiile continuă și cu privire la protecția Mării Negre. În acest sens, Europa discută și cu Turcia, iar dialogul cu ministrul de Externe turc, Hakan Fidan, a vizat sincronizarea măsurilor afișate în regiune, nu doar în cadrul NATO, ci și în perspectiva deschiderii României spre stabilirea unui hub de securitate maritimă. Proiectul românesc pentru o astfel de facilitate figurează în abordările strategice ale Uniunii Europene pentru Marea Neagră, în parteneriat cu Bulgaria, iar eforturile comune urmăresc consolidarea răspunsurilor și interoperabilității în funcție de dinamica regională.

În spatele acestor demersuri se află o construcție instituțională în care România este susținută de mai multe ministere. Pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, sunt implicați Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, toate având rol în conturarea unui plan coerent privind securitatea regională. Oficialii români subliniază că finalizarea pașilor necesari depinde de evoluția politică din vecinătate, în special de preluarea mandatului de către noul guvern bulgar, astfel încât, în colaborare cu Comisia Europeană, să poată fi anunțat oficial proiectul final destinat consolidării securității în Marea Neagră.