Pensia și salariul nu pot fi încasate simultan în sistemul public

Guvernul pregătește un pachet legislativ menit să regleze cumulul pensie-salariu în sectorul public, efectul fiind direct asupra funcționarilor și a personalului contractual care, în prezent, mai beneficiază de venituri din două surse din fonduri publice. Proiectul de lege anunțat indică schimbări majore pentru numeroase instituții ale administrației, în contextul în care se urmărește eliminarea posibilității de a aloca simultan o pensie și un salariu în sectorul public.

Conținutul măsurilor propuse este clar: cumulul pensie-salariu în forma actuală nu va mai putea fi realizat integral, iar persoanele aflate în această situație vor fi obligate să aleagă între cele două venituri de la stat. Concret, dacă un angajat decide să păstreze salariul de la stat, procentul pensiei de serviciu pe care îl mai poate încasa va scădea cu 85%. În cazul în care rămâne cu pensia, opțiunea este simplă: își încetează activitatea în sistemul public. Această reglementare va afecta în mod direct atât salariul, cât și viitoarele facilități de pensie, transformând situația existentă într-un compromis greu de evitat pentru multe categorii de angajați.

Impactul este vizibil și în domeniul Educației, unde regula actuală privind cumulul pensie-salariu se menține doar până la sfârșitul anului 2026. După această dată, normele se vor aplica într-un mod mult mai strict, iar situația de acum nu va mai fi permisă în forma existentă. Astfel, cadrele didactice și personalul auxiliar din învățământ ar putea resimți schimbări semnificative în structura veniturilor, în funcție de opțiunea pe care o vor alege în viitor.

Pe lângă principiul principal, proiectul primește în considerare și管理area detașărilor și transferurilor: în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare, toate mutările administrative vor fi oprite temporar, iar instituțiile vor trebui să decidă rapid dacă păstrează personalul pe alte posturi sau dacă se ajunge la încetarea raporturilor de muncă. Această măsură e menită să clarifice rapid structura posturilor vacante și să accelereze adaptarea la noul cadru de reglementare, afectând astfel planificarea resurselor umane din sectorul public.

Regulile noului cadru fac, de asemenea, referire la posibilitatea ca angajații să poată continua să lucreze după atingerea vârstei de pensionare doar cu acordul instituției și, indiferent de situație, nu mai târziu de 70 de ani. Această prevedere vizează, în parte, definirea clară a limitelor de muncă pentru personalul în retragere și consolidarea controlului asupra movmentelor profesionale în cadrul administrației.

În ceea ce privește excepțiile, legea păstrează anumite privilegii semnificative. Se prevăd cazuri în care rigourile privind cumulul pot fi ocolite, în special pentru aleși locali și parlamentari, dar și pentru persoanele numite în funcții-cheie din instituții esențiale precum Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională pentru Reglementare în Domeniul Energiei, Autoritatea Electorală Permanentă sau Banca Națională a României, precum și pentru persoanele numite de președinte în baza deciziilor CSAT. Legea clarifică că acești demnitari, pe durata mandatului, vor putea să păstreze în continuare cumulat pensia cu salariul, fără a suporta reduceri semnificative.

Pentru persoanele vizate direct de această reformă, depinde de alegerea lor: rămân în sistemul public, acceptând o scădere drastică a pensiei, sau se retrag din activitate și păstrează pensia în întregime. În 2026, cadrul legislativ promite să reconfigureze în profunzime regulile jocului în administrația publică, influențând planificarea carierelor în sectorul public, structura bugetelor dedicate pensiilor și dinamicile posturilor vacante.

În ansamblu, proiectul de lege propus de Guvern marchează o schimbare structurală în modul în care se distribuie venitul între pensie și salariu în administrația publică. Odată cu intrarea în vigoare și aplicarea treptată a noilor reguli, instituțiile vor fi nevoite să își adapteze politicile de recrutare, detașări și gestionare a resurselor umane. Rămâne de văzut cum vor evolua deciziile angajaților aflați în situația actuală și cum vor răspunde instituțiile la termenele de aplicare stabilite, în contextul unui sistem public aflat în fața unor schimbări majore pentru viitorul său financiar și administrativ.