Omorul unui bărbat din Gaeltacht în SUA în 1930 despre presupusele legături cu KKK analizat într-un film RTÉ

Aceasta este o relatare provenită din echipa noastră Gaeltachta, iar versiunea în limba română completează ceea ce cititorii pot citi în limba irlandeză. Aproape un secol în urmă, un corp a fost găsit pe panta unui munte dintr-o rezervație nativă americană, în vestul îndepărtat al statului Oklahoma, iar presa locală a relatat că persoana a fost numită Patrick Foley, despre care s-a spus că a fost bătut și împușcat de două ori. Această crimă și destinul bărbatului născut în Kerrygand a devenit subiectul unui nou lung-metraj documentar ce urmează să fie difuzat de RTÉ One într-o seară de luni. În calitate de prezentator, Dara Ó Cinnéide de la RTÉ Raidió na Gaeltachta poartă numele producției Rian na Fola, cunoscută în traducere drept Calea Sângelui, iar interesul său pentru această poveste a început în momentul în care a găsit o carte scrisă de Foley, aruncată dintr-o casă în curs de renovare în Corca Dhuibhne, în comunitatea vorbitoare de irlandeză. Cartea, intitulată The History of County Kerry Corkaguiny, scrisă de Patrick Foley, a trezit curiozitatea autorului, iar pe măsură ce a aprofundat cazul, fascinația pentru figura acestui om a crescut tot mai mult. „Acest om era o persoană extrem de interesantă și în Corca Dhuibhne astăzi el nu este menționat foarte des”, spune Ó Cinnéide. S-a născut în Cathair Dheargáin, o localitate din partea de nord a Peninsulei Dingle, într-o zonă denumită în limba locală Leitiriúch, sau, cum o spun localnicii, „sub deal”, o referire la Muntele Brandon. Era un tâmplar priceput, recunoscut ca istoric în zonă, a scris mai multe cărți, a fost ales în consiliul local al Gardienilor, era căsătorit și avea doi fii, iar o notorietate a fost opoziția puternică față de alcool. Excerptele din cartea sa, prezentate în documentar, relevă un stil de scriere care era totodată accesibil, dar și bogat expresiv. În 1909, după ce își pierde locul în consiliu, decide să plece în America, părăsind soția și copiii acasă. În America pare să fi fost un călător neîndreptat, ajungând în New York înainte de a se stabili în Boston, într-o perioadă în care comunitatea irlandeză din acel oraș avea o influență marcată, iar familiile Kennedy aveau o vizibilitate în peisajul local. Există relatări despre prezența sa în Fort Worth, în Texas, și până în Oklahoma, în depărtări tot mai aventurate. „Există încă o întrebare despre motivul plecării sale — datorii, poate, un fiu propriu pe care nu l-a cunoscut niciodată, el menționa că avea datorii la casă, iar probabil se afla într-o stare de spirit nedumerită după ce nu a fost reales în Consiliul Gardienilor, pierzând autoritatea pe care o avusese odată, iar notele și dovezile indică faptul că menținea în continuare legătura cu familia și trimitea bani acasă. O altă ipoteză este că a plecat datorită părerilor sale politice, dar acest lucru este greu de imaginat înainte de Revoluția de Paște și de Războiul Civil ce a urmat — deși poate.” Ó Cinnéide urmărește traseul lui Foley prin locuri asociate cu el — Boston, Fort Worth și Oklahoma, dar marcajul său lăsat în istorie l-a purtat și în Mexic, California și la Niagara Falls. În Boston, reporterul a discutat cu Sean Cahillane, fost politician a cărui mamă provine din Insulele Blasket, în timp ce tatăl său era din Baile na nGall. Cahillane oferă o perspectivă asupra contextului în care Foley a trăit și a activităților sale din acea perioadă, adăugând o dimensiune omului survenit dintr-o comunitate românizată de piatra de hotar a emigrării irlandeze. Proiectul documentar urmărește nu doar destinul unui bărbat, ci și modul în care scrierile sale, traiectoriile sale din America și amprenta sa în diverse răspântii geografice aruncă lumină asupra istoriei locale irlandeze, a relațiilor transatlantice și a modului în care memoria istorică poate ieși la suprafață din obiecte aparent obișnuite, cum ar fi o carte scoasă la iveală într-un cartier dedicat limbii gaelice.

În timp ce echipa de producție relevează detalii despre călătoriile lui Foley, documentarul păstrează un ton sobru, investigativ, concentrat pe fapte și pe modul în care comunitățile din Irlanda și diaspora irlandeză au fost legate de evenimentele din timpul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Încercarea de a reconstrui portretul acestei figuri, folosind citate etse din scrierile lui Foley, dar și înregistrări istorice despre cariera sa în Irlanda, despre angajamentul față de familia sa și despre opoziția față de alcool, oferă publicului o imagine cu nuanțe despre motivele care au putut sta în spatele deciziei de a pleca în Statele Unite și despre modul în care viața sa a fost influențată de contextul politic ale vremii. În prezent, radioul irlandez continuă să exploreze cum poveștile personale, puse cap la cap cu arhivele, pot oferi o înțelegere mai profundă a modului în care comunitățile din Irlanda și din diaspora au interacționat cu lumea largă, în timp ce un caz vechi de o jumătate de secol poate reapărea în lumina noilor cercetări. Cercetătorul își exprimă speranța că Rian na Fola va deschide o discuție despre adevăruri incomode, despre identitatea națională și despre relațiile dintre memoria colectivă și înțelegerea istorică a rădăcinilor noastre.