Intoxicații alimentare provocate de Campylobacter și Salmonella antibioticele devin din ce în ce mai puțin eficiente

Rezistența la antibiotice a rămas una dintre provocările majore pentru sănătatea publică în Europa și la nivel global, în special în cazul bacteriilor responsabile de intoxicațiile alimentare. Ultimul raport arătat de AR-ISS la finalul anului trecut confirmă că proporțiile de rezistență pentru principalele clase de antibiotice la cele opt forme patogene monitorizate se mențin ridicate, de la Staphylococcus aureus până la Enterococcus faecium. În același timp, cea mai recentă sinteză comună a EFSA și ECDC a tras semnalul de alarmă în privința patogenilor Salmonella și Campylobacter, care au în atenție un nivel crescut de rezistență. Ciprofloxacina, un antibiotic de referință în tratamentul infecțiilor grave la om, dă semne de scădere a eficacității, iar experții europei avertizează că o pondere semnificativă decesă a tulpinilor de Salmonella și Campylobacter izolate atât la pacienți, cât și la animale destinate producției alimentare, prezintă rezistență la acest medicament. În cazul Salmonella, rezistența în rândul animalelor de producție—de la bovine, porcine, iepuri până la păsări—rămâne înaltă, iar în rândul oamenilor s-a observat o creștere în ultimii ani. Situația este și mai gravă pentru Campylobacter: rezistența la ciprofloxacină este suficient de cuprinzătoare încât, în publicațiile europene, acest antibiotic nu mai este recomandat pentru tratamentul infecțiilor omenești, iar utilizarea în domeniul veterinar este deja restricționată pentru a păstra potența sa.

Pe lângă ciprofloxacină, o pondere semnificativă din Salmonella și Campylobacter prezintă rezistență și la alte antibiotice uzuale, precum ampicilină, tetracicline și sulfonamide, ceea ce complică în continuare deciziile terapeutice și gestionea clinică a acestor infecții. Conform raportului, îngrijorarea nu se limitează la bacteriile din sănătate umană, întrucât în mai multe țări europene s-a identificat și Escherichia coli rezistent la carbapeneme în animale de producție și în carnea destinată consumului. Carbapenemii reprezintă terapie de ultimă instanță la oameni și nu sunt autorizați în zootehnie, iar intensificarea raportărilor despre rezistența acestor antibiotice impune investigații aprofundate privind posibilele surse de contaminare și traseele de transmitere.

Cu toate acestea, în pachetul informativ există și semnale pozitive. În ultimii zece ani, mai multe state europene au raportat o scădere semnificativă a rezistenței Salmonella umane la ampicilină și tetracicline, în special în rândul pepenelor de carne de pui și al curcanilor. În cazul Campylobacter, au fost identificate și semnale de evoluție în direcția reducerii rezistenței, indicând că măsurile de supraveghere și implementarea practicilor de igienă și biosecuritate în lanțul de producție alimentar contribuie la limitarea răspândirii rezistenței. În context, experții subliniază necesitatea menținerii și intensificării programelor de antibiotic stewardship atât în medicina umană, cât și în sectorul veterinar, precum și consolidarea supravegherii, optimizarea practicărilor de igienă în abatoare, în fabricile de procesare și în lanțul de distribuție a alimentelor. Aspectele legate de utilizarea responsabilă a antibioticelor critice pentru oameni în zootehnie, monitorizarea riguroasă a rezistenței și promovarea alternativelor terapeutice sau preventive sunt vădit cruciale pentru a evita o revenire a nivelurilor de rezistență și pentru a proteja eficacitatea tratamentelor în viitorul apropiat.