Originile demenței încep încă din copilărie

Cercetări recente subliniază că demența este influențată și de factori care își pot manifesta impactul încă din primii ani ai vieții, iar modificările aduse acestor riscuri după apariția degenerării neuronale nu produc de regulă o schimbare semnificativă. În consecință, comunitatea științifică acordă din ce în ce mai multă atenție perioadei prenatale și copilăriei pentru a identifica acțiuni preventive cu efect pe termen lung, potrivit unei analize publicate de Science Alert.

Un studiu realizat în 2023 a identificat o serie de așa-numiți factori de risc legați de naștere, asociați cu o creștere modestă a probabilității de dezvoltare a demenței pe parcursul întregii vieți. Printre exemplele menționate se numără situații ce nu pot fi influențate de fiecare individ, cum ar fi împărțirea uterului cu un geamăn, dar și aspecte care pot părea surprinzătoare, precum un interval redus dintre nașteri sau sarcini după vârsta de 35 de ani, care pot afecta deciziile părinților în planificarea familială.

La finalul anului 2024, o altă cercetare a analizat factorii de risc la adulți tineri cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani. Echipa Global Brain Health Institute din Irlanda a coordonat un consorțiu de experți din 15 țări pentru a elabora un plan de acțiune pe parcursul întregii vieți, menit să îmbunătățească sănătatea creierului. Dintre factorii identificați, unii țin de stilul de viață, cum ar fi consumul excesiv de alcool, fumatul, lipsa de activitate fizică și izolarea socială. Alții sunt de natură ambientală, precum expunerea prelungită la poluare, traumatismele cerebrale, pierderea auzului sau a vederii și niveluri scăzute de educație. În final, potențialele riscuri includ și afecțiuni de sănătate precum obezitatea, diabetul, hipertensiunea, valorile crescute ale colesterolului LDL și tulburările de dispoziție, în special depresia, toate fiind aspecte legate de alegeri de stil de viață.

Experții sugerează că multe dintre aceste riscuri sunt, în esență, ținte de acțiune preventivă, pe care oamenii le pot aborda pentru a-și reduce probabilitatea de a dezvolta demență. În concluzie, există semnale clare că rădăcinile acestei afecțiuni ar putea să se întindă în copilărie sau chiar în perioadele prenatale, iar expunerea la anumiți factori de risc în primele faze ale vieții poate modela riscul pe întreaga existență, a explicat comunitatea științifică într-un eseu publicat anul trecut în The Conversation. În plus, unele indicii provin din prezența leziunilor cerebrale sau a anomaliilor detectate mai târziu, care pot reflecta evenimente sau comportamente din tinerețe.