Cercetătorii au descoperit cum COVID-19 a schimbat modul în care visăm

Un studiu recent indică faptul că răspunsul la modul în care se formează visele rezultă dintr-o interacțiune complexă între trăsăturile noastre de personalitate și experiențele obișnuite de viață, ambele influențând ceea ce vedem și simțim în timpul somnului. În cadrul cercetării, autorii au analizat un volum amplu de date despre vise și despre experiențele din timpul veghei, provenind de la 287 de participanțicu vârste între 18 și 70 de ani, iar pe parcursul a două săptămâni aceștia au ținut jurnale zilnice despre trăirile lor. În același cadru, cercetătorii au colectat informații detaliate despre obiceiurile de somn, competențele cognitive, trăsăturile de personalitate și profilurile psihologice ale subiecților, pentru a construi o imagine cuprinzătoare a factorilor implicați în experiențele onirice.

Pentru a gestiona această cantitate considerabilă de date, echipa de cercetare a folosit instrumente avansate de procesare a limbajului natural, cunoscute sub acronimul NLP. Abordarea respectivă a permis o analiză sistematică a semnificației, structurii și interdependențelor din descrierile viselor, depășind perspectiva subiectivă tradițională. În esență, cercetarea a demonstrat că visele nu reprezintă un produs aleatoriu; ele oglindesc o interacțiune sofisticată între trăsăturile individuale — precum tendința de a-și rătăci atenția, interesul pentru contentul oniric și calitatea somnului — și factorii externi, inclusiv evenimente sociale majore, cum ar fi pandemia de COVID-19.

Analizând comparativ descrierile viselor cu relatările despre experiențele din timpul zilei, cercetătorii au observat că creierul nu recuperează pasiv „viața” din starea de veghe în timpul somnului. Din contră, el reconstructează acele trăiri printr-un proces dinamic, în care cadrele familiale, locurile de muncă, spitalele sau sălile de clasă nu apar ca reproduce identice, ci se transformă în scene vii, adesea îmbinate din elemente disparate, iar perspetivele pot fi modificate în moduri surprinzătoare. Acest mecanism sugerează că visele nu se limitează la a înregistra realitatea, ci o reinterpretează activ, amestecând amintiri cu evenimente puse în scenă fie ca fantezie, fie ca anticipație, rezultând scenarii noi și, uneori, peste realitate.

Diferențele individuale joacă un rol semnificativ în caracterul și calitatea viselor. Cei care permit minții să se rătăcească în mod frecvent au raportat visări fragmentate, cu o dinamică în schimbare rapidă, în timp ce persoanele care acordă o importanță mai mare semnificațiilor vizuale ale viselor și lor le acordă o pondere emoțională mai accentuată au raportat medii onirice mai bogate, pline de detalii și coerență narativă. În plus, studiul a urmărit efectul unor evenimente majore asupra dinamismului viselor. Datele colectate în timpul perioadei de carantină impusă în contextul pandemiei au indicat că visele erau, în acea perioadă, emoțional mai intense și adesea înfățișau teme legate de restricții și limitări. Pe măsură ce oamenii au învățat să se adapteze la condițiile schimbătoare, aceste tipare au început să se estompeze treptat, sugerând o evoluție a conținutului viselor în funcție de adaptarea psihologică la noile realități ale vieții.

În lumina acestor constatări, se conturează o imagine a visului ca proces complex de noapte, în care creierul reconstruieste experiențe, amestecând amintiri, evenimente reale și scenarii imaginare într-un produs perceptiv nou. Această perspectivă are implicații nu doar pentru înțelegerea mecanismelor neuropsihologice ale somnului, ci și pentru practici medicale și terapeutice legate de somn și sănătatea mentală. Pe măsură ce cercetările avan­sează, rezultatele ar putea deschide căi noi pentru abordări personalizate în tratamentul tulburărilor de somn, calibrate în funcție de modul în care fiecare individ produce și interpretează visele. În plus, ele pun în lumină rolul contextului social și a momentelor de criză în formarea conținutului viselor, oferind o bază științifică pentru a înțelege cum stresul și schimbările majore se reflectă în lumea nocturnă a somnului.