CNAS vizează adaptarea spitalelor la realitate prin analiza numărului de paturi

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a solicitat, împreună cu direcțiile de sănătate publică, o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte, menită să lege reducerea numărului de paturi de activitatea reală a unităților și de necesitățile de servicii medicale ale populației deservite. Potrivit lui Horațiu-Remus Moldovan, directorul CNAS, într-un comunicat al autorității, „reducrea numărului de paturi trebuie să corespundă activității reale a fiecărui spital și nevoilor de servicii medicale ale comunității”. Inițiativa a fost lansată în contextul hotărârii guvernamentale privind stabilirea numărului de paturi la nivel național, în cadrul căreia Ministerul Sănătății propune o reducere de aproximativ 20% în următorii trei ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi ar urma să fie reduse chiar în acest an.

Directorul CNAS acuză că sistemul actual încurajează menținerea artificială a unui număr mai mare de paturi, o situație care influențează plafonul maxim ce poate fi contractat de casele de asigurări de sănătate. El spune că această abordare a generat în unele secții scheme de personal supradimensionate în zone cu performanțe slabe, în timp ce regiunile cu activitate intensă au fost afectate de deficit de resurse omane.

Un exemplu ilustrativ, în opinia sa, este cazul Institutului Oncologic din București, unde s-ar fi ajuns la situația ca pacienții oncologici să fie trimiși acasă pe motiv de lipsuri de fonduri. CNAS susține însă că afirmația nu reflectă realitatea, prezentând date contabile: la 31 martie exista un stoc de 811.020 lei, iar la 1 aprilie a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei. Ulterior, la 20 aprilie s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, dintre care 1.659.080 lei erau destinați unui stoc tampon de 30 de zile, iar la 29 aprilie a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei. Conform directorului, consumul mediu lunar raportat de institut este de 11.185.160 lei, iar finanțarea aferentă lunii aprilie ar fi acoperit necesarul raportat. El adaugă că problema nu ține de lipsa finanțării în sine, ci de modul în care aceasta este gestionată și organizată în cadrul unității.

Cum se va proceda în evaluarea numărului de paturi? Moldovan precizează că schimbarea trebuie să includă atât metodele de evaluare, cât și modelele de finanțare ale spitalelor. În fiecare județ, spitalele vor fi analizate pe baza unor indicatori clari și obiectivi pe care autoritățile publice, în colaborare cu casele de asigurări de sănătate și cu DSP, îi vor utiliza pentru a propune numărul optim de paturi. În acest calcul vor sta la baza mai mulți parametri, printre care gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, indicele de complexitate al cazurilor (case-mix), rata de utilizare a capacității, raportul internări/număr de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu, precum și distribuția resurselor umane, inclusiv medicii și personalul sanitar necesar. Planul de reformă ar urma să faciliteze o alocare mai eficientă a finanțării și o optimizare a operării spitalelor, astfel încât resursele să corespundă cerințelor reale ale comunităților deservite și să asigure continuitatea serviciilor esențiale.