Oana Gheorghiu eroină din poezie care își dorește să scape de vrăjmași

Un episod surprinzător în peisajul politic românesc a atras atenția prin modul în care a fost formulat un răspuns al senatorului Clement Sava, reprezentant al partidului PACE, la intervenția vicepremierului Oana Gheorghiu privind posibilitatea listării la bursă a unor companii de stat considerate neperformante. Sava a ales să răspundă în versuri, adresându-se oficialei într-o chestiune ce vizează performanța financială a entităților statului și impactul unei eventuale privatizări asupra finanțelor publice.

Poeticul mesaj al senatorului a fost perceput ca un semnal de protest sau de avertisment politicos față de accelerarea procesului de listare a companiilor care nu au înregistrat rezultate suficiente, într-un context în care argumentele pentru vânzări rapide ar putea favoriza entități private sau investitori externi. În poezia publică, autorul evocă dificultăți procedurale și politice, subliniind că țara nu poate fi tratată ca un ONG, iar vânzarea totală a patrimoniului nu este o opțiune viabilă pe termen lung. Mesajul sugerează necesitatea unei evaluări mai riguroase, a unei prudențe sporite din partea factorilor politicenți și a responsabilității față de cetățeni și generațiile viitoare.

În ceea ce privește lista potențialelor listări sau a pachetelor de acțiuni în proiect, se menționează mai multe companii de stat cu statutul „condiționat”: Constanța Porturi S.A. (CN APM Constanța), Salrom, Romplao Romarm/Cugir și Poșta Română. De asemenea, Transgaz apare în această categorie, iar pentru alte două entități, CNAB București și Nuclearelectrica, deciziile au fost încă amânate. Contextul general sugerează o analiză atentă a consolidării portofoliului de stat prin instrumente de piața de capital, cu evaluări asupra nivelului de pregătire pentru a asigura o tranziție responsabilă către mediul privat, fără a compromite securitatea energetică sau funcțiile esențiale ale serviciilor publice.

La Transelectrica, însă, nu se recomandă o listare în acest moment, din cauza structurii acționariatului. Statul român deține 58,69% din capitalul social, iar orice diluare semnificativă în mâinile investitorilor privați ar putea coborî sub pragul necesar pentru menținerea controlului strategic asupra rețelei naționale de transport al energiei. Această situație subliniază dilema economist-politicilor: pe de o parte, potențiale beneficii din creșterea lichidității și transferul de know-how către sectorul privat, iar pe de altă parte riscul pierderii influenței asupra unei infrastructuri considerate cruciale pentru securitatea națională și stabilitatea pieței energetice.

Discuția despre olistare la bursă a unor companii de stat relevante pentru economia românească reflectă o zonă sensibilă a reformelor publice, în care obiectivul principal ar trebui să fie maximizarea valorii pentru comunitate, menținerea controlului strategic și protejarea intereselor cetățenilor. În spațiul public, această ordine de idei este însoțită de un apel la responsabilitate politică din partea celor aleși, precum și la o clarificare a criteriilor de selecție, a etapelor de implementare și a mecanismelor de supraveghere a modului în care deciziile privind listările afectează viitorul finanțelor publice, credibilitatea piețelor și increderea investitorilor. Pe fond, este vorba despre un dialog între necesitatea de a atrage capital privat și imperativul de a păstra controlul asupra resurselor și activelor de importanță strategică pentru România.