România pierde sute de milioane din PNRR explicate de ministrul Dragoș Pîslaru
Comisia Europeană a publicat o evaluare dificilă privind cererea de plată nr. 3 din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență depusă în decembrie 2023, indicând o situație mixtă pentru România. Constatările autorităților comunitare arată progrese în unele reforme, dar și eșecuri semnificative în altele, ceea ce se reflectă în consecințele bugetare: o pierdere de 458,7 milioane de euro din fonduri PNRR, în timp ce 350,7 milioane de euro sunt, în continuare, recuperabile după ajustări. În comunicatul său, Comisia menționează că cererea de plată a fost între cele mai complexe cazuri întâmpinate de România, unele jaloane nefiind îndeplinite corespunzător încă de la depunerea inițială. În mai 2025, instituția a dispus suspendarea parțială a fondurilor, oferind ulterior un calendar pentru remedierea deficiențelor.
După adoptarea mandatului, ministrul Fondurilor Europene a demarat o serie de discuții tehnice și negocieri cu burse interne și externe, pentru a salva cât mai mult din sumele suspendate. Oficialul a subliniat că, de la data preluării funcției, s-a folosit din plin de toate instrumentele disponibile, atât pe canal formal, cât și pe căi informale, pentru a atinge o redresare cât mai semnificativă a fondurilor. În urma acestor demersuri, România a reușit să recupereze peste 350 de milioane de euro, însă diferența reprezintă în continuare o cantitate considerabilă de bani lipsă, iar situația rămâne fragilă.
Un capitol în care rezultatele se poate considera ca fiind semnificativ în procesul de apropiere de obiective este reprezentat de reforma pensiilor speciale. Relevanța acestei intervenții este accentuată de faptul că o parte importantă din suma inițial suspendată a fost recuperată în acest domeniu. Astfel, din cele 231 de milioane de euro suspendate inițial, România a reușit să recupereze o modificare substanțială, în condițiile în care decizia politică de susținere a reformei a fost consolidată prin adoptarea unui act legislativ relevant, care, potrivit autorităților, a convins Comisia că jalonul respectiv a fost îndeplinit.
Pe de altă parte, în zona guvernanței entităților din domeniul energetic, precum și în alte sectoare, au fost identificate probleme majore. Oficialii european au remarcat că, deși s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele în PM EPIP (o abreviere ce face referire la cadrul de restructurare și management al companiilor din sectorul energetic), dificultățile persistă în modul de selectare și numire a membrilor în consiliile de administrație ale companiilor de stat, ceea ce a guvernat în mod negativ utilizarea fondurilor. În sectorul transporturilor, lipsa transparenței și conflictele de interese au fost alt nivel de vulnerabilitate, adăugând pierderi suplimentare în bugetul dedicat PNRR.
Responsabilitatea pentru aceste rezultate a fost tranșată, într-o declarație politică, ca fiind una colectivă, în contextul unei clase politice percepute ca fiind reticentă la reforme profunde. Oficialul care gestionează fondurile europene a avertizat asupra riscurilor ca amânarea sau blocarea reformelor să continue, reclamând faptul că interesele de grup ar fi fost un obstacol în calea atragerii de fonduri nerambursabile. În concluzie, autoritățile române rămân în fața provocării de a consolida punțile reformelor esențiale, în special în domeniile amintite, pentru a restabili ritmul de absorbție a fondurilor europene și a asigura conformitatea cu jaloanele stabilite de Comisia Europeană. În același timp, opinia oficială este că sprijinul politic pentru măsuri de curățare a guvernanței, implementarea criteriilor de integritate și transparentizarea numirilor în structurile de conducere reprezintă condiții indispensabile pentru ulteriorul progres al implementării PNRR în anii următori.
