UE suspendă fonduri destinate Serbiei din Planul de creștere și Marta Kos avertizează asupra unui regres
Comisarul european pentru extindere, Marta Kost, a anunțat joi seară, în cadrul unei conferințe ținute în Elveția, că Uniunea Europeană a decis să înghețe fonduri alocate Serbiei în cadrul Planului de creștere, ca răspuns la evoluțiile din teren în domeniul justiției. Decizia a fost comunicată în contextul în care, în ultimele zile, Parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără să consulte procurorii, judecătorii, autorități UE sau alte organisme de specialitate, potrivit informațiilor preluate de Kyiv Post de la AFP.
Kos a subliniat într-un discurs de presă că Serbia rămâne o țară profund polarizată, deși este candidată la aderarea la Uniunea Europeană de peste un deceniu. În cadrul comentariului său, a fost această perspectivă asupra valorilor fundamentale – statul de drept, democrația, libertatea de exprimare și, în mod deosebit, libertatea presei – cea care a fost indicată ca fiind în regres. „Există un viitor pentru Serbia în UE, însă direcția pe care o urmărește trebuie să se schimbe cu fermitate, iar acest lucru trebuie reflectat în acțiunile politicienilor săi,” a afirmat oficialul european în timpul conferinței.
Răspunsul Bruxelles-ului vine pe fondul îngrijorării privind evoluțiile din justiție, iar comisarul a explicat că, în prezent, toate plățile din cadrul Planului de creștere au fost suspendate. „Până când situația nu va fi remediată, Serbia nu va beneficia de sprijin financiar european,” a declarat Marta Kos, răspunzând unei întrebări despre situația actuală din Serbia.
Potrivit Kyiv Post, Planul de creștere vizează șase state din Balcanii de Vest, inclusiv Serbia, cu un buget total estimat la aproximativ 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Scopul său este să stimuleze din punct de vedere economic economiile regionale și să accelereze parcursul de integrare în Uniunea Europeană. Finanțarea este condiționată de implementarea reformelor, în principal cele menite să asigure independența sistemului judiciar și să intensifice lupta împotriva corupției, elemente considerate esențiale pentru progresele în contextul aderării la UE.
