9 din 10 români refuză ideea unui program de lucru fix
Un studiu realizat de Ipsos în 25 de țări arată că munca pe platforme nu mai este un fenomen marginal, ci o componentă securizantă a economiei moderne, influențând atât condițiile lucrătorilor, cât și dinamica afacerilor locale. Rezultatele sugerează o preferință clară pentru libertatea de alegere în modul de activitate, iar indicii relevanți arată că flexibilitatea este văzută ca un avantaj esențial atât de muncitori, cât și de consumatori.
Concret, cercetarea evidențiază o dorință puternică ca lucrătorii să decidă singuri când și cât timp să-și desfășoare activitatea, iar 70% dintre respondenți susțin păstrarea accesului la munca flexibilă prin platforme, argumentând în favoarea unei alternative la modelele tradiționale care ar putea reduce independența profesională. În acest context, românii privesc platformele ca pe o oportunitate economică ce completează, fără a înlocui, piața muncii existente. Reglementarea este văzută ca un mecanism necesar pentru a transforma această flexibilitate într-un cadru sigur, facilitate prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și practici tehnologice responsabile, a declarat Alina Stepan.
Studiul contrazice ideea potrivit căreia munca pe platforme ar slăbi locurile de muncă tradiționale. Aproximativ 45% dintre respondenți consideră că aceste modele pot oferi soluții pentru necesități neacoperite de piața clasică, iar națiunea noastră marchează în mod constant această tendință în rândul diferitelor grupuri sociale. În plus, românii identifică clar în platforme o resursă pentru o serie de categorii: 86% le văd utile pentru studenți, 73% pentru părinți care pun în balanță viața profesională cu cea familială, 78% pentru persoanele aflate la început de carieră, iar 70% pentru pensionari care caută să-și diversifice veniturile.
Platformele de livrare ocupă un rol în creștere în economie, în special în sectorul HoReCa și în retail. În acest sens, 81% dintre respondenți credeau că aceste servicii susțin afacerile locale din domenii precum restaurantele și magazinele, iar 83% au declarat că au descoperit afaceri noi prin intermediul aplicațiilor. Între timp, 72% afirmă că utilizarea acestor servicii le simplifică viața de zi cu zi, contribuind la economisirea timpului.
Rezultatele au fost prezentate pe 29 aprilie în cadrul evenimentului Romanian Future of Work Policy Lab, desfășurat într-un context legislativ în care România este obligată să transpună Directiva europeană privind munca pe platforme până la data de 31 decembrie 2026. În această lumină, specialiștii subliniază că modul în care noile reguli vor fi implementate va determina dacă flexibilitatea apreciată atât de lucrători, cât și de consumatori, va rămâne efectiv în practică sau va fi diluată de proceduri excesive.
Analiza indică o preferință pentru flexibilitate mult mai intensă în rândul tinerilor: 82% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o componentă firească a vieții moderne. Această dinamică este sesizată și în alte țări din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, poziționând România ca un actor relevant în tranziția către munca în economia digitală.
În ceea ce privește metodologia, eșantionul din România a cuprins peste o mie de adulți între 18 și 75 de ani, reprezentativ la nivel național, iar în cadru european studiul a analizat aproximativ 22.500 de respondenți din cele 25 de țări participante. Toate aceste date subliniază faptul că munca pe platforme a devenit o parte integrantă a realității economice cotidiene din România, iar modul în care vor fi reglementate această flexibilitate și acest nou tip de muncă va modela destinele lucrătorilor, dar și evoluția afacerilor locale în anii următori.
