Ciucu se plânge că toate comasările de instituții au ajuns pe masa judecătorilor

Titlu: Primarul Bucureștiului despre comasări contestate, lupta constantă cu instanțele și perspectivele bugetului pentru oraș

Primarul Capitalei a vorbit despre un proces continuu de comasări și restructurări în administrația locală, recunoscând că multe dintre aceste acțiuni au fost și vor fi contestate în instanță. El a spus că din cele pe care le-au făcut au apărut deja numeroase provocări juridice, „suntem în pragul altor proceduri, fiind înregistrate aproximativ nouă acțiuni” și a subliniat că face ceea ce ține de el și de echipa sa, în timp ce soarta deciziilor judiciare va fi apoi rezultatul natural al acestor dosare. În același timp, a remarcat că nu este normal ca o primărie să fie condusă de către judecători, și a reiterat ideea că administrația ar trebui să funcționeze sub autoritatea Consiliului General și a primarului. Cu toate acestea, el a avertizat că nu se poate anticipa cu exactitate ce altă rundă de decizii legale va apărea, în contextul unei „culturi juridice” în care operează administrația locală.

Cu privire la buget, edilul a prezentat estimarea pentru anul în curs, estimat la 8,4 miliarde de lei, fonduri provenite în principal din transferuri guvernamentale și din finanțări rambursabile sau nerambursabile, la care se adaugă sumele primite de la Ministerul Sănătății pentru plata personalului medical. El a menționat că acest buget reprezintă un instrument important, cu atât mai mult cu cât suntem aproape de jumătatea anului financiar, și își exprimă speranța de a-l execua conform planului.

În ceea ce privește componența din buget, o porțiune semnificativă, anume 6,2 miliarde de lei, este alocată din veniturile defalcate din impozitul pe venit. O altă sumă considerabilă, aproximativ 70 de milioane de lei, provine din prestări de servicii, în timp ce taxele contribuie cu aproximativ 64 de milioane de lei. Primarul a indicat însă obiectivul de a diversifica veniturile, vizând creșterea prin concesiuni sau prin unele alte taxe. În acest sens, a estimat o creștere a chiriilor pentru locuințele administrate de Administrația Fondului Imobiliar, anticipând o majorare de circa 500 de milioane de lei pe an.

„Noi ca primărie nu suntem doar într-o postură de a aștepta bani de la Guvern, ci trebuie să identificăm soluții pentru a finanța orașul folosind activele pe care le avem la dispoziție”, a afirmat el, subliniind necesitatea unui mecanism local de finanțare care să nu depindă exclusiv de fonduri centrale.

Structura bugetului pe domenii prevede o împărțire de circa 5,7 miliarde de lei pentru funcționare, reprezentând 68%, în comparație cu 2,7 miliarde de lei, adică 32%, alocate investițiilor și dezvoltării. Acest raport între cheltuielile de funcționare și cheltuielile de investiții reflectă prioritățile administrației pentru menținerea serviciilor esențiale în timp ce se pregătesc proiecte de creștere a capacității orașului.

Privind perspectivele economice ale Bucureștiului, edilul a remarcat că capitala generează un produs intern brut la nivel comparabil cu cel al Republicii Moldova și Bulgariei, iar indicatorul PIB pe cap de locuitor este similar cu situația din Viena. În această notă, el a avertizat că administrația publică, inclusiv primăriile, au rămas în urmă în raport cu dinamica societății și a mediului de afaceri, și a subliniat, în mod repetat, necesitatea pe termen scurt și mediu de a recupera terenul pierdut prin proiecte investiționale reale care să ducă la o creștere a calității vieții în București și să aducă orașul la nivelul PIB-ului pe care îl generează pentru România. În încheiere, a lansat un mesaj de responsabilitate în fața cetățenilor, subliniind hotărârea autorităților locale de a transforma activele și potențialul orașului în finanțări viabile, menținând echilibrul între cheltuielile curente și dezvoltarea pe termen lung.