46 DE ANI DE ANI DE LA CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977. VIDEO: CUM AU TRĂIT CĂLĂRĂȘENII ACELE CLIPE

Peste 1.500 de oameni au murit și 11.300 au fost răniți în urma seismului de 7,2 grade.

4 martie 1977. A început vineri seară, cu un film bulgăresc, pe care mulți români nu îl vor uita niciodată și care nu a mai fost difuzat de atunci la Televiziunea Română: „Dulce și Amar”.

La ora 21. 22 de minute și 22 de secunde, pe 4 martie 1977, pământul a trepidat. Întâi a fost un salt vertical scurt și violent, apoi au urmat 56 de secunde de balans orizontal, pe direcția nord-sud.

4 martie 1977 va rămâne ca o dâră roșie în istoria noastră, cu 1.578 de morți – dintre care 1.424 numai în Capitală – care au plătit tributul lipsei rezistenței seismice a imobilelor în care stăteau.

Cutremurul s-a produs în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri, dar unda de șoc s-a simțit în toată Europa de Sud-Est și a ajuns până în Rusia, la Moscova și Sankt Petersburg.

56 de secunde terifiante

Seismul s-a produs la ora 21:21, într-o zi de vineri, și a avut durata de 56 de secunde.

Bilanțul final al cutremurului din 4 martie 1977 a fost de 1.570 de morți, dintre care 1.391 de oameni au murit doar în București. La nivel național, peste 11.300 de oameni (7.596 doar în București) au fost răniți și 35.000 de locuințe au fost distruse.

Majoritatea pagubelor materiale s-a concentrat în București, unde 33 de clădiri s-au prăbușit. Supravieţuitorii din Bucureşti îşi amintesc cum au trecut pe lângă moarte.

Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci se numără actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.

După cutremur, pe teritoriul României s-au instituit starea de necesitate. Peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi pentru operațiunile de salvare, cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România. 

100 de morți și în Bulgaria

Cutremurul din 4 martie 1977 a făcut pagube mari și în Bulgaria. În orașul Sviștov, peste 100 de oameni și-au pierdut viața. Cutremurul s-a simțit puternic și în alte orașe din ţara vecină, dar nu au fost pagube la fel de mari. O explicaţie ar fi felul în care s-a propagat unda seismică, dar şi calitatea slabă a construcţiilor.

Clădiri simbol ale Bucureștiului, distruse de seism sau buldozere

O parte din clădirile-simbol ale Bucureștiului s-au prăbușit sau au fost grav avariate și demolate, în urma cutremurului din 4 martie 1977.

Printre ele, blocul Dunărea, blocul Wilson sau blocul Scala. Specialiştii au calculat că energia degajată de seismul din 1977 este echivalentă cu cea din 10 bombe atomice.

Cel mai puternic cutremur din România a fost în 1802

România este o țară cu potențial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudinea 7 grade este posibil oricând. Zona seismică Vrancea este cea mai activă din România, însă în trecut s-au produs seisme puternice inclusiv în Marea Neagră.

Cel mai puternic seism din istoria României s-a produs în 1802, în zona Vrancea, la o adâncime de 160 de kilometri.

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

800 de clădiri din București, cu risc seismic

În 2019, în București existau peste 800 de clădiri încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic. Dintre acestea, aproximativ 220 era incluse anul trecut în programul de reducere a riscului seismic, 10 au fost consolidate și alte 10 erau în curs de consolidare.

După 1989, în capitală au fost consolidate doar aproximativ 20 de clădiri.

Potrivit Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare, bilanţul unui cutremur ca cel din 1977 ar arăta aşa: 850 de mii de locuinţe afectate şi pagube în valoare de 5 miliarde de euro.

Sursa: Wikipedia