Recensământul populației este una dintre cele mai vechi cercetări statistice (1525039_E_ECE_CES_41.pdf (unece.org)), organizat pentru cunoașterea dimensiunii și a unor caracteristici ale populației ce se află într-un anumit teritoriu. Dacă la începuturi, acestea erau organizate ocazional, în funcție de nevoia de a dispune de anumite informații referitoare la populația dintr-un anumit teritoriu, în epoca modernă, recensământul se organizează, în fiecare țară, de regulă, o dată la zece ani. În România, în perioada 1859 – 2011 s-au desfășurat 12 recensăminte: (1) în perioada 1859 – 1860 a fost organizat primul recensământ în Principatele Unite; (2) decembrie 1899; (3) decembrie 1912; (4) decembrie 1930; (5) aprilie 1941; (6) ianuarie 1948; (7) februarie 1956; (8) martie 1966; (9) ianuarie 1977; (10) ianuarie 1992; (11) martie 2002 și (12) octombrie 2011.
În perioada modernă, recensămintele populației și locuințelor din fiecare țară sunt organizate de oficiul de statistică, având la bază recomandări la nivel internațional. Culegerea datelor cu privire la aspecte importante referitoare la populația rezidentă și condițiile de locuit sunt colectate, după metoda tradițională direct de la populație, din surse administrative sau, combinat, prin cele două surse. Repartizarea țarilor membre ale Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE), după metoda de colectare a datelor la ultimul recensământ, se prezintă astfel:
Metoda tradițională de colectare a datelor a fost aplicată în 25 de țări. În majoritatea cazurilor, colectarea datelor s-a realizat direct de la populație, prin interviu, folosind tableta, laptopul, notebook sau smartphone. Într-un număr mic de țări care au recurs la metoda tradițională, colectarea datelor s-a realizat pe suport de hârtie;
Folosirea registrelor o regăsim în 12 țări. În acest caz, pentru colectarea informațiilor nu se mai interacționează cu populația, ci se recurge la sursele administrative disponibile în sectorul public sau privat;
• metoda combinată care îmbină folosirea surselor administrative și colectarea datelor de la populație a fost aplicată în 16 țări;
• în Franța se folosește recensământul de tip Rolling.
Țările din regiune au recurs la următoarele metode de colectare a datelor de recensământ:
• tradițional: Albania, Bosnia și Herzegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Muntenegru, Republica Moldova;
• registre: Letonia, Lituania, Turcia;
• combinat: România, Cehia, Estonia, Ungaria, Polonia.
În cadrul rundei 2021 a recensămintelor, dintre țările UE care au finalizat recensământul și au recurs la autorecenzare menționăm în cele ce urmează procentul de autorecenzare: Bulgaria (34%), Croația (40%), Portugalia (99,3%), Anglia și Țara Galilor (88,9%) și Slovacia (86%). Italia, la recensământul din 2011, a avut o cotă de autorecenzare de 33,4%.
La unele țări din Europa, recensământul a fost amânat din motive de pandemie în anul 2022. Dintre acestea menționăm: Irlanda, Ungaria, Germania etc.
sursa: Andrei Tudorel/ președinte INS
