Pentru a sărbători cel mai bine Ziua Mondială a Biodiversităţii (instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite la 22 mai 1993, pentru a aminti adoptarea Convenţiei privind diversitatea biologică, care a avut loc exact un an mai devreme), pornim de la semnificaţia cuvântului însuși. Transformarea profundă și degradarea permanentă a mediului înconjurator duc la sărăcirea faunei şi florei. Defrișările reduc populațiile de animale sălbatice, unele ajunse pe cale de dispariție.
Ce este biodiversitatea
Conform definiţiei unora dintre cele mai răspândite dicţionare, varietateae organismelor vii dintr-o singură specie, din specii diferite și din ecosisteme constituie biodiversitatea: este un sistem foarte bogat și delicat de care depinde echilibrul dinamic al biosferei și care e capabil să guverneze ciclurile biogeochemice și să stabilizeze climatul. În prezent, numărul speciilor raportate este în jur de 1,75 milioane, în timp ce valoarea celor estimate variază de la 3,63 la peste 111 milioane. O varietate incredibilă de organisme, fiinţe minuscule, plante, animale și ecosisteme, toate legate între ele, toate indispensabile. Și noi facem parte din biodiversitate și profităm de serviciile pe care ni le oferă: datorită biodiversităţii, Natura este capabilă să ne ofere alimente, apă, energie și resurse pentru viaţa noastră de zi cu zi.
De ce sărbătorim Ziua Mondială a Biodiversităţii
Sărbătoarea acestei zile înseamnă să respectăm ONU și moștenirea naturală a Pământului, pe cât de neexplorat, pe atât de ameninţat și pus la încercare, prin schimbările climatice, invazia speciilor „străine”, pierderea habitatelor datorate defrișărilor și consumului nesustenabil.
Aceasta înseamnă, în același timp, recunoașterea consecinţelor pierderii biodiversităţii asupra vieţii planetei și a omului.
Cu toate acestea, se întâmplă multe lucruri bune, de exemplu, pe baza celor mai recente date de la Coldiretti, cu privire la numeroasele plante care au dispărut în ultimii 100 de ani, Italia a reușit să păstreze (sau chiar să înceapă să cultive / să reproducă) unele specii indigene.
Și numai datorită unor crescători deosebit de sensibili și coezivi, 130 de rase nu s-au stins, inclusiv măgarul Romagna, capra Girgentana cu coarne lungi și găina Polverara, dar și perele de pepene verde, jujubele și arborele căpșun.
Pentru protecția biodiversității și a naturii în ansamblu este nevoie de:
- elaborarea unor programe de cercetare pentru cunoașterea situației reale a a biodiversității și a celorlalte componente de mediu;
- monitorizarea ecologică de durată a stării biodiversității și evaluarea acțiunilor de deteriorare a ei din partea omului;
- elaborarea la timp a legilor de protecție corespunzătoare și responsabilizarea instituțiilor și organizațiilor responsabile de aplicarea lor;
- pregătirea specialiștilor în domeniul conservării biodiversității;
- educația ecologică, îndeosebi a tinerilor, de care depinde viitorul stării naturii, inclusiv a biodiversității;
- cooperarea la nivel european și internațional pentru soluționarea problemelor globale ale mediului ambiant (de exemplu, poluarea transfrontalieră).
